Oltenia

Muzica populară din Oltenia este bogată în melodii şi variată în dansuri și stiluri folclorice. Fiecare comună care oferă atenție muzicii populare din Oltenia pooate avea până la 40 de jocuri populare și mai bine.
Muzica populară din Oltenia conține la capitolul jocuri și dansuri Hora de mână, Alunelul, Brâuleţul, Rustemul, Brâul, Galaonul, Sârba bătută, ori Trei păzeşte, etc.
Muzica populară din Oltenia cuprinde dansuri mumite după flori, plante sau fructe (Bobocica, Busuiocul, Trandafirul, Crăiţele, Alunelul, Dudele,), nume de animale (Vulpea, Şobolanul, Peştişorul, Ariciul), păsări (Bibilica, Cinteza etc.), femei (Ileana, Stumăria, Zinca, Marioara, Simianca).
Muzica populară din Oltenia cuprinde și dansuri care poartă numele creatorului (Sârba lui Tache, Sârba lui Moacă etc.), locului de origine (Dunăreanca, Dobruneanca, Olteneasca, Rustemul de la Urzica, Brâuleţul de la Bistreţ etc.), instrumentelor și ocupațiilor (Troaca, Fusul, Iţele, Resteul, Costoreasca, Brutăreasa etc.), evenimentului (Hora Miresii, Hora de Pomană etc).
Emblematic este însă Călușul. Magic şi fascinant, Căluşul, a străbătut mileniile fiind inclus de către UNESCO, în 2005, în lista capodoperelor imateriale ale omenirii. În afară de Căluș, mai există, în lume încă 43 de dansuri din întreaga lume, clasificate de UNESCO.
În Oltenia, există cântece cu un puternic mesaj, adecvate vieții de zi cu zi, biciuirii moravurilor (beția, viața amoroasă), învățăturilor, evenimentelor fundamentale (botez, nuntă, înmormântare). Mulți artiști preferă să cânte în duet, melodii despre frați, prieteni, surori. Singular, artiștii cântă despre copii, iubiți, iubite, părinți. Nu puține sunt melodiile care promovează bucuria regăsirii, nostalgia, mai nou fiind promovate melodii despre cei care muncesc în afara granițelor. Cârciuma, biserica, școala apar și ele în melodii populare oltenești, ceea ce sporește farmecul Olteniei.