Muntenia

Muzica populară din Muntenia cuprinde hore, sârbe şi brâuri (acestea fiind tipuri de jocuri ale muzicii populare din Muntenia dar și din Oltenia), caracterizate de mişcări mai repezi sau mai lente, având ritmuri simetrice sau asimetrice, având dezvoltări mai ample sau mai schematice, și purtând denumiri generice care exprimă, în general, stări sufletești ca fantezie, bun-gust, umor şi spirit (Rustemul, Şchioapa, Brâul oltenesc, Hora bătrânească, Hora miresei, Brâul bătrânesc, Brâul mare, Breaza, Chindia, Brâul pe şase, Brâul pe şapte, Brâul pe opt, Slănicul, Sârba muntenească etc.).
Când vorbim de muzica populară din Muntenia, considerăm necesar că trebuie să zăbovim atent şi asupra instrumentelor muzicale folosite de interpreţii de muzică populară din Muntenia : vioara (predominantă), acordeonul, naiul, clarinetul de asemenea şi fluierul; aceste instrumente constituiaau, până spre sfârşitul secolului XIX, în muzica populară din Muntenia, variantele sonore credibile, necesare şi suficiente capabile a exprima şi a susţine, din punctul de vedere al ritmicității muzicale, în formule singulare sau în tarafuri de dimensiuni mici, întreaga muzică a melodiilor și a jocurilor populare, la nunţi şi la petreceri, la hora satului şi la evenimentele comunităţilor tradiţionale rurale româneşti din Muntenia Muzica populară din Muntenia este diferențiată între regiunea submontană și regiunea de câmpie. Se resimt influențele din Ardeal, mai ales din Sibiu, Făgăraș sau Brașov, de unde mărginenii sibieni, ardelenii din țara Bârsei veneau cu negoț sau cu turmele la iernat, în special în bălțile Ialomiței, în marea Câmpie a Bărăganului.
Dacă este să vorbim de o zonă folclorică originală aceasta este a Muscelului, al cărui costum popular feminin a fost ales de Regina Maria, când se îmbrăca în port tradițional popular.