Moldova

Muzica populară din Moldova este cea mai veselă, poate și datorită dulcelui grai moldovenesc. Majoritatea cântecelor sunt cele care invită la joc și voie bună. Violina și țambalul sunte cele mai populare instrumente folosite în muzica populară din Moldova. Pot fi recunoscute influențe din Ardeal, Banat, Bucovina în melodiile cântate în această regiune, din cauza românilor refugiați din teritoriile răpite de puterile străine.
Cele mai multe melodii aparținând muzicii populare din Moldova sunt cântate individual sau în grup de femei. Muzica populară din Moldova este poate singura muzică regională în care femeile predomină. Melodiile sunt atât melodii cu mesaj,cât și melodii moralizatoare.
Rămasă liberă încă din vremea dacilor, muzica populară din Moldova este probabil cea mai puțin bogată în influențe străine, fiindcă a fost dintotdeauna o zonă de refugiu pentru români. O caracteristică a muzicii populare din Moldova este aceea a tarafurilor de lăutari, fiindcă acestea erau nelipsite de la curțile boierești. Taraful lui Barbu Lăutaru a fost cel mai cunoscut, măiestria și virtuozitatea acestuia uimindu-l pe legendarul pianist maghiar Franz Liszt, venit să concerteze pentru lumea bună a Iașului.
În Moldova au existat o comunitate evreiască, grecească, armenească, muzica moldovenească influențând muzica evreilor. O compoziție a lui Ciprian Porumbescu a ajuns să devină imnul național al Albaniei, iar ”Cucuruz cu vârfu-n sus” se pare că ar fi inspirat una din melodiile oficiale din Israelul contemporan.
Folclorul moldovenesc abundă așadar în veselie și voie bună, fiindcă petrecerile nu sunt mai fastuoase ăn alte regiuni ale țării decât în Moldova lui Ștefan cel Mare.