Dobrogea

Interferenţa muzicii populare din Dobrogea cu muzica populară a naţionalităţilor conlocuitoare din regiunea nord dobrogeană este o caracteristică a muzicii populare din Dobrogea. Ruşii, lipovenii, turcii şi tătarii din Medgidia şi Tulcea, macedonenii, grecii din Constanţa şi Tulcea, bulgarii, au introdus diferite jocuri, muzica populară din Dobrogea beneficiind și de îrumuturi reciproce s-au produs şi între populaţia română şi cea de origine rusă. Spre deosebire de legătura directă dintre muzica populară din Dobrogea, și coregrafia românilor şi cele ale bulgarilor dobrogeni, Muzica și dansul a tătarilor, turcilor şi aromânilor au rămas puţin mai distante. Muzica populară din Dobrogea prezintă o mare diversitate a structurilor sonore.

Există o mare diversitate a ritmurilor sonore cât şi a ținutelor cromatice. Multe melodii au o mobilitate mai frecventă în moduri și inflexiuni cromatice.

Melodiile au subiecte diferite, în funcție de zona dunăreană sau maritimă. Cântecele grecilor sunt influențate ca și ale românilor, de regiunea de origine a celor veniți în Dobrogea. Grecii sunt veniți din zona Peninsulei Chalcidice și din Macedonia sau Smyrna, în timp ce românii au venit masiv din zona Argeș Muscel, ba chiar și din Ardeal. Aromânii au venit atât din Macedonia greacă, cât și din Macedonia ex-iugoslavă, atrași în secolul al XIX-lea de propunerile guvernelor românești de a se stabili în Dobrogea și Cadrilater. Pe lângă turcii din Constantinopol și Tracia, o parte din etnicii turci dobrogeni provin de pe Ada-Kaleh. Tătarii au multe în comun cu tătarii din Crimeea, dar cu timpul, în Dobrogea a apărut uniunea etnică turco-tătară.