Crișana

Muzica populară din Crișana conține Jocuri și dansuri specifice zonei: Trei sus, continuau cu Feteasca apoi cu Ardeleana, şi se încheiau cu Feteasca. Pe lângă acestea se mai jucau Roata şi Polca. Muzica populară din Crișana are ca instrumente caracteristice vioara și toba, toboșarul fiind numit în zonă ”dobaș”.
În muzica populară din Crișana, se folosesc din timpuri străvechi viorile, deseori în duet și ținta. În satul Roșia se utilizează două instrumente hidede (un tip de vioară cu trompetă) și doba.
Dintre instrumentele muzicale tradiţionale ale muzicii populare din Crișana, fluierul şi trişca ocupau primul loc. Alte instrumente populare erau cimpoiul, hidedea, banda (contrabas) şi doba. Celelalte instrumente – bucinul (buciumul) şi cornul – erau folosite doar de ciobani (păcurari). Dintre dansurile muzicii populare din Crișana cel mai vechi, dar şi primul dispărut, îl reprezintă Roata bătrânească. Acest dans era dansat atât tinerii, cât şi bătrânii, care se prindeau într-un cerc, cu mâinile după umeri, în bătătură. Bărbaţii îl jucau pe loc, iar femeile intrau în dans la anumite semnale (chiuituri sau strigături), apoi ieşeau şi ocupau alt loc, până dansau lângă fiecare bărbat din roată.
Alte dansuri din Crișana sunt Pă şir, Luncanu, Polca, Mânânţălu, Strepeţelu, Burzucu (Burzucanu), Polca, Sârba zgârlii, Feciorescu (dansul de bărbaţi, care esre executat în linie, cu deplasări spre dreapta şi spre stânga, cu tropotituri şi bătăi pe carâmbul cizmelor) care se dansează perechi, unele dansuri fiind mai lente, altele mai iuţi; erau întotdeauna însoţite de strigături chiote, de bătutul pe picioare, tropotit şi de un spontan joc al mâinilor.Muzica populară din Crișana conține Jocuri și dansuri specifice zonei: Trei sus, continuau cu Feteasca apoi cu Ardeleana, şi se încheiau cu Feteasca. Pe lângă acestea se mai jucau Roata şi Polca. Muzica populară din Crișana are ca instrumente caracteristice vioara și toba, toboșarul fiind numit în zonă ”dobaș”.