Bucovina

Muzica populară din Bucovina este reprezentată de două genuri: doina şi cântecul liric. Muzica populară lirică din Bucovina se bazează pe creaţia lăutărească. Ritmul cântecelor muzicii populare din Bucovina aparţine sistemului ritmic parlando-rubato.
Doina specifică muzicii populare bucovinene păstrează stratul arhaic al doinei, dar şi straturi mai evoluate, fiind cunoscută sub numele de doină sau jale. Doina instrumentală (păstorească) se prezintă prin fraze ample, formă foarte variabilă, formule melodice tipic instrumentale particularizate după specificul tehnic al instrumentelor la care se execută şi ornamentaţie bogată. Doina vocală în muzica populară din Bucovina este reprezentată în muzica populară din Bucovina prin tipuri aparţinând diferitelor stadii evolutive ale genului.
Zona Bucovinei este recunoscută pentru folosirea unora din cele mai vechi instrumente, precum țilinca sau cobza. În epoca modernă, apar foarte des melodii cântate cu ajutorul unui fluier sau a unei vioare.
Folclorul bucovinean are elemente comune din foclorul polonez, rutean, ucrainian și din melodiile ceremoniale din vechiul Imperiu Habsburgic. Melodiile inspirate din drama familiilor care își vedeau copiii plecați la militărie (stagiul militar obișnuit în armata habsburgică era de 12 ani), fiind trimiși în zone cu risc pentru confruntările militare ale imperiului, mai ales în Bosnia după 1877 și 1908.
Există o diferență sesizabilă între folclorul din Moldova și folclorul din Bucovina. Poate a contribuit la acest fapt și ideea că din 1775, Bucovina a fost în arealul politic, cultural habsburgic, galițian (polonez).
Bucovina, țara codrilor seculari a impus un stil folcloric original, inspirat decadrul natural absolut fabulos. Bucovina are identitatea sa istorică și folclorică deosebită.